Johannes V. Jensen (1873-1950) a studiat Medicina, dar a abandonat cariera de medic şi s-a dedicat scrisului
Danezul Johannes Jensen a obţinut preţioasa distincţie literară după patru ani în care Academia Suedeză nu a acordat niciun premiu. Între 1940-1943 Comitetul Nobel a decis să suspende decernarea premiului din cauza războiului.
Johannes V. Jensen s-a născut în 1873, la Farso, în Himmerland, şi a studiat mai întâi Medicina, pe care a abandonat-o repede pentru a se consacra literaturii, potrivit propriilor sale mărturisiri.
„M-am născut la 20 ianuarie 1873, într-un sat din nordul Iutlandei, ca al doilea fiu al unui medic veterinar de ţară, H. Jensen. La douăzeci de ani am absolvit cursurile Şcolii Catedralei din ...mai mult | læs mere
( n.r. va sugeram si comentariile de la articolul original...)
Scriitorul danez a fost încântat să afle că romanul său, „Gestapo“, a fost vândut, împreună cu ziarul „Adevărul“, în 250.000 de exemplare.Sven Hassel a scris 14 cărţi despre întâmplările prin care a trecut în război alături de Porta, Micuţul, Legionarul şi Bătrânul.
Vlad Nichita: Să ne aşteptăm la încă o carte semnată Sven Hassel?
Sven Hassel: Din păcate, nu. Am 92 de ani. La vârsta aceasta nu mai scriu. Am scris totuşi o treime, poate chiar jumătate din romanul cu numărul 15, care ar trebui să se numească „Splendida înfrângere“. Este despre bătălia pentru Berlin. Poate fiul meu o va publica într-o zi.
Care sunt scriitorii care vă plac şi care sunt titlurile preferate din literatură?
Jaroslav Hašek, fără îndoială. De asemenea, Erich Maria Remarque. Astfel, „Peripeţiile bravului soldat Svejk“ şi „Nimic nou pe frontul de Vest“ sunt cărţile preferate. Ambele sunt din Primul Război Mondial, le-am citit când eram tânăr, dar le-aş reciti oricând. Şi îmi devin cu atât ...mai mult | læs mere
Maestrul Lucian Giurchescu împlineşte, astăzi, 79 de ani. Destinul său regizoral este puternic legat de scena Teatrului de Comedie. A condus ani de zile acest teatru şi a montat spectacole remarcabile.
În 1979, el a cerut azil politic în Danemarca, unde în scurt timp a reuşit să se impună în lumea artistică, dar nu şi-a uitat locul unde s-a născut şi unde a cunoscut succese răsunătoare. După ani de zile, maestrul Lucian Giurchescu a revenit acasă şi a montat spectacolele: Femeile savante, Jocul dragostei şi al morţii, Ţăranul baron. În această stagiune la Teatrul de Comedie, publicul a avut prilejul să vizioneze ...mai mult | læs mere
De patru sute de ani, faima unui castel din Danemarca nu este făcută doar de cazemate, turnuri şi poveşti de război. Aici e casa lui Hamlet, un personaj de poveste pe care turiştii vin să–l întâlnească pe meterezele castelului şi in imense săli. Castelul Kronborg din Helsingör.
Peste 200.000 de danezi şi turişti trec anual pragul Castelului Kronborg din Helsingör. E poziţionat strategic şi are o valoare simbolică imensă pentru danezi si pentru istoria Europei din secolele XVI-XVIII. E cel mai celebru castel al Danemarcei, iar faima pe care o cunoaşte nu se leagă doar de numele regilor Frederick al II-lea şi Christian al IV-lea, ...mai mult | læs mere
1917 Scriitorii Henrik Pontoppidan şi Karl Gjellerup au împărţit primul „Nobel“ din Danemarca. Pontoppidan a primit Nobelul „pentru modul autentic în care descrie viaţa din Danemarca”, iar Karl Gjellerup, pentru „poetica sa variată şi bogată, inspirată de idealuri înalte”.
foto: Pontoppidan a urmat cursurile Institutului Politehnic din Copenhaga, dar s-a dedicat literaturii...
Henrik s-a născut în 1857, în oraşul Fredericia din Iutland, partea continentală a Danemarcei, într-o familie de păstori, care s-au mutat mai apoi către nord, în Randers.
Acolo a urmat viitorul scriitor studiile primare şi secundare. Deşi a fost rugat de familie să urmeze cariera ecleziastică, el a preferat să se înscrie la Institutul Politehnic din Copenhaga, ca ...mai mult | læs mere
Biblioteca Regala din Copenhaga (Det Kongelige Bibliotek) este biblioteca nationala a Danemarcei si cea mai mare din Scandinavia.
Contine multe bogatii istorice; toate lucrarile ce au fost tiparite in Danemarca incepand din secolul 17 sunt depozitate aici.
Multumita unor donatii consistente din trecut biblioteca pastreaza aproape toate lucrarile daneze cunoscute de la prima carte daneza printata in 1482.
Biblioteca a fost fondata in 1648 de catre Regele Frederik al III-lea care a insamantat-o cu o colectie cuprinzatoare de lucrari europene.
A fost deschisa pentru public in 1793.
In 1989 a facut o fuziune cu prestigioasa Biblioteca Universitara (UB1) iar in 2005 o noua fuziune a fost anuntata de Biblioteca Nationala de stiinta si medicina Daneza (astazi ...mai mult | læs mere
Ei si ce mare branza ca un popa… mai bea cate un snaps sau doua sau patru, sau mai pe scurt, bea, cata vreme e capabil sa atraga prin talentele sale nenumarati adepti… ´care¨ nici macar nu se ating de bautura. Kierkegaard, Hartii, 1849
Danemarca veacului XIX a fost, intre altele, arena confruntarii religioase dintre un pietism popular, cu priza la mase, si autoritatea lutherana oficiala, agreata de elite. Schimbarile politice dramatice erau, in realitate, miza atent disimulata a conflictului. Spiritul pietist, cu radacini germane si raspandit in Scandinavia la sfarsitul secolului XVIII, accentua exclusivitatea Scripturii, punand in cauza dexteritatea hermeneutica si prestigiul doctrinal ale traditiei. In plus, cultiva idealul sfinteniei personale si necesitatea faptelor bune. Deoarece contesta fatis institutia bisericeasca organizata in tandem cu modelul laicstatal, el isi atragea sanctiuni severe, si chiar persecutii. Lapidar spus, pietismul crestin scandinav adapostea un potential individualism religios care, citit in cheie politica, submina simtitor vechea ordine premoderna (etatist-organicista, ierarhica, paternalist monarhica)....Scurta incursiune in anti-ecleziologia daneza
Miercuri, 7 iunie. In saloanele resedintei ambasadorului Romaniei la Copenhaga s-a desfasurat ceremonia de decernare a Ordinului "Meritul Cultural" in grad de Mare Ofiter regizorului, romanului Lucian Giurchescu.... Au trecut de-atunci doua anotimpuri peste noi pana cand sa pot avea in sfarsit placerea de a-l intalni si altfel decat la teatru pe cel care, cu decenii in urma, parasea Romania pentru a onora un contract la un teatru din Danemarca. Curand l-au urmat sotia si fiica. Nu stiu cat dor o fi fost la mijloc, dar Romania s-a bucurat pesemne sa-l revada dupa Revolutie, iar eu, o data cu "Femeile savante" si "Taranul baron", spectacolele Teatrului National de acum cativa ani, m-am bucurat sa simt istoria pe pielea mea. Iar acum, laolalta cu berea daneza din care am ciocnit un pahar cu domnul Giurchescu inainte de "middag", asa-zisul pranz ...mai mult | læs mere
1917 Scriitorii Henrik Pontoppidan şi Karl Gjellerup au împărţit primul „Nobel“ din Danemarca. Pontoppidan a primit Nobelul „pentru modul autentic în care descrie viaţa din Danemarca”, iar Karl Gjellerup, pentru „poetica sa variată şi bogată, inspirată de idealuri înalte”.
Henrik s-a născut în 1857, în oraşul Fredericia din Iutland, partea continentală a Danemarcei, într-o familie de păstori, care s-au mutat mai apoi către nord, în Randers.
Acolo a urmat viitorul scriitor studiile primare şi secundare. Deşi a fost rugat de familie să urmeze cariera ecleziastică, el a preferat să se înscrie la Institutul Politehnic din Copenhaga, ca reprezentant al spiritului realist-pozitivist ce domnea în rândurile tineretului studios.
A abandonat însă repede aceste preocupări, orientându-se către literatură. În acelaşi timp, într-una dintre călătoriile sale în Elveţia, a cunoscut o ţărăncuţă frumoasă cu care s-a şi căsătorit, stabilindu-se la ţară ca învăţător, moment care a marcat destinul său literar.
Trilogia “Pământul făgăduinţei”, inspirată din propria viaţă
Henrik Pontoppidan a început să publice nuvele şi romane, în care alterna descrierea frumuseţilor naturii cu traiul dificil al ...mai mult | læs mere
Poeta daneză Inger Christensen, despre care s-a spus în mai multe ocazii că va primi premiul Nobel pentru literatură, a decedat, la vârsta de 73 de ani, a anunţat, luni, editura daneză Gyldendal.
"A murit vineri, pe 2 ianuarie", a anunţat Gitte Larsen, purtătorul de cuvânt al editurii Gyldendal, fără a preciza cauza sau locul decesului.
Inger Christensen a fost prezentă şi în România, cu ocazia Festivalului european de poezie Sibiu 2007 şi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie "Oskar Pastior" (Sibiu 2008).
Născută pe 16 ianuarie 1935, la Vejle, în vestul Danemarcei, Christensen a practicat meseria de profesor şi a publicat primele poezii în 1962, în volumul "Lys" (Lumină).
Au urmat volumul "Graes" (Iarbă), în 1965, şi alte culegeri de eseuri, romane şi cărţi pentru copii....Mediafax
Preşedintele PD-L Emil Boc a anunţat că Biroul Permanent al partidului a adoptat propunerile pentru funcţiile de miniştri democrat-liberali. De asemenea, preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat rezultatele votului din Comitetul Executiv al partidului.... Realitatea
Nnominalizaţi de Biroul Permanent al PD-L pentru portofoliile ministeriale sunt:
Studenter-Sangforeningen a fost înfiinţat în 1839, obiectivul său fiind de a interpreta cântece compuse pentru coruri de bărbaţi şi, în momentul de faţă este cel mai vechi cor de bărbaţi din Danemarca, fiind în acelaşi timp cel mai vechi cor de amatori de pe teritoriul danez.
Corul îşi are rădăcinile în campusul Universităţii din Copenhaga. Membrii, aproximativ 250, sunt toţi studenţi sau absolvenţi ai Universităţii din Copenhaga sau a altor instituţii de învăţământ superior daneze. Unii din membrii corului au devenit pe parcursul anilor solişti la Operă, în timp ce pentru restul membrilor, corul este o modalitate de a continua interesul pentru muzica corală bărbătească, în paralel cu practicarea diverselor profesii pe care membrii corului le au în viaţa cotidiană, şi care acoperă un spectru divers, de la domeniul artelor şi al ştiinţelor exacte, până la profesii liberale (avocaţi, doctori).
De la înfiinţarea corului şi până în prezent, cei care s-au înscris la cor în perioada studenţiei au rămas membrii pe viaţă. O dată pe an, în luna decembrie, corul organizează un bal al bobocilor, care se desfăşoară în sala de festivităţi de la Universitatea din Copenhaga, şi unde are loc ceremonia de primire a noilor membrii.
Proiectul artistului român Daniel Knorr din cadrul cvadrienalei de la Copenhaga a iritat poliţia locală, dar se bucură de simpatia presei.
Alături de Dan Perjovschi, Irina Botea şi Ioana Nemeş, Daniel Knorr este unul dintre artiştii români invitaţi să participe la cvadrienala U-TURN de la Copenhaga, care a debutat pe 5 septembrie. Proiectul la care a început să lucreze săptămâna trecută Daniel Knorr, „Stolen History“, a stârnit valuri la Copenhaga, tulburând şi autorităţile, şi media. După ce a măsurat capetele tuturor statuilor din Copenhaga, Daniel Knorr a făcut cagule, urmând să le aşeze pe monumente. „Am primit avizul primarului pentru asta - arată artistul pentru Cotidianul -, l-am luat în serios, nemaifăcându-mi griji, deşi era doar un aviz verbal“. Knorr crede că, astăzi, „cei mai mulţi oameni trec indiferenţi pe lângă statui şi nu se mai întreabă cine a fost personajul reprezentat“. O statuie cu faţa ascunsă de o cagulă devine anonimă, crede Knorr, şi atunci „aerul misterios incită privitorul şi îl face să se întrebe cine a fost, de fapt, personajul X sau Y“.
Mai ales că, râde artistul, „uneori cagula se potriveşte destul de neaşteptat pe faţa unui personaj reprezentat prin statuie şi ai impresia că respectivul chiar a fost un soi de bandit“. „Pentru câteva secunde, secole de istorie sunt şterse, privitorul trăieşte o puternică impresie de vid temporal şi poate chiar avea angoasa indeterminării“, explică pentru Cotidianul Knorr. Copenhaga pare, atunci, un oraş fără istorie şi poate cea mai firească întrebare se îndreaptă, este de părere artistul, către propria indiferenţă în faţa istoriei sugerate de statui. Dincolo de dimensiunea estetică, proiectul lui Knorr are, astfel, şi un aspect discret angajat social: le atrage atenţia cetăţenilor şi turiştilor din Copenhaga să reflecteze mai mult asupra istoriei şi artei oraşului.
După ce s-au ales cu cagule cam jumătate dintre statuile din Copenhaga, cagule pe care Knorr le-a aşezat el însuşi, poliţia oraşului a început să dea semne de iritare. „Un poliţist mi-a spus, cu o figură încruntată şi rece, «gata, chestia asta nu mai merge aşa»“, arată Knorr. Artistul crede că, deşi va cere din nou sprijinul primarului, nu va reuşi să obţină mai mult de un aviz diplomatic, tot verbal, „ceea ce nu va valora practic, nimic, pentru că nu va îndupleca poliţia“. Însă Knorr, care şi-ar fi dorit să lase două zile cagulele pe toate statuile, se bucură de susţinerea presei din Copenhaga. Un jurnalist de la publicaţia „Politiken“ i-a luat săptămâna trecută un interviu, care a mai stârnit şi interesul unor posturi de televiziune din capitala daneză. Artistul a mai arătat pentru Cotidianul că jurnalistul de la „Politiken“ îl va susţine serios şi în faţa primarului.
Urmăriţi-l pe Daniel Knorr îmbrăcând capetele statuilor în cagule aici. sursa : Cotidianul
Academia de Film Europeană a anunţat lista celor 44 de filme selectate pentru European Film Awards (EFA) 2008 (Premiile filmului european). Cele 27 de ţări reprezentate, ilustrează marea diversitate a cinematografiei europene. În săptămânile următoare, cei 1.800 de membri ai Academiei vor vota nominalizaţii pentru fiecare categorie, care vor fi anunţaţi la 8 noiembrie la Festivalul de Film de la Sevilla, Spania. Prezentarea câştigătorilor va avea loc la Copenhaga în 6 decembrie. Danemarca este reprezentată de filmele: FLAMMEN & CITRONEN (Flame & Citron), Denmark, directed by Ole Christian Madsen, written by Lars K. Andersen, produced by Nimbus Film, Wüste Filmproduktion, Wüste Film Ost, Studio Babelsberg, OC Film, Sirena Film, Duckling, Mainstream, Kameraudlejningen, 4 ½ KÆRLIGHED PÅ FILM (Just Another Love Story), Denmark written and directed by Ole Bornedal, produced by Thura Film A/S Din partea României participă filmul BOOGIE, Romania, directed by Radu Muntean, written by Radu Muntean & Alexandru Baciu & Răzvan Rădulescu, produced by Multi Media Est, Antena 1.
Antropologul indian Prakash Reddy, care a studiat viaţa în Danemarca şi felul de a fi al danezilor, a observat singurătatea acestora: „În Danemarca numai hoţii şi Martorii lui Iehova bat la uşa oamenilor fără să dea telefon înainte“. Cei care vor să afle mai multe despre danezi pot citi cartea lui Prakash Reddy, intitulată Sådan er danskerne! - en indisk antropologs perspektiv på det danske samfund. Este o descriere a societăţii daneze aşa cum a fost văzută la Hvilsager în Djursland. Cartea are 208 pagini şi a apărut în 1991. Cartea poate fi citită şi în engleză cu titlul: Danes are like that!: perspectives of an Indian anthropologist on the danish society. O altă carte a sa referitoare la relaţiile sociale, morală şi religie, animale de companie, organizarea vieţii sexuale în Danemarca şi despre ceea ce gândesc danezii cu privire la imigranţi şi Uniunea Europeană se intitulează Danske dilemmaer care are 207 pagini şi a apărut în 1998.
Numele acestui simbol celebru provine din sanscrită, svastika, su, care înseamnă bine, şi asti, care se traduce prin a fi, ka este un sufix, altfel spus, prin svasti se înţelege starea de bine. Se prezintă sub forma unei cruci echilaterale cu braţele îndoite în unghi drept care poate fi spre dreapta sau, în oglindă, spre stânga. Cele mai vechi semne cunoscute datează din anul 2500 sau 300 î.Hr. în India şi în Asia Centrală. Un studiu din 1933 sugerează faptul că zvastica a migrat din India, de-a lungul Persiei şi Asiei Mici, până în Grecia, apoi Italia şi Germania, cel mai probabil în primul mileniu î.Hr. În Scandinavia, după unele studii, zvastica poate fi considerată o variantă a Ciocanului lui Thor (Mjolnir - simbolul tunetului), de origine vikingă. Câteodată acest simbol poate fi doar cu 3 braţe, sau chiar cu mai mult de 4 cum ar fi „Roata Soarelui“ din Epoca Bronzului sau „Discul Soarelui“. Forma acestui simbol (numit şi fylfot) apare pe diferite artefacte din perioada migraţiei germanice precum şi din era vikingă. Astfel, zvastica se poate observa pe fibula din Værløse, Sjelland, din secolul al III-lea, expusă acum la Muzeul Naţional al Danemarcei. Pe fibulă se poate citi inscripţia cu semne runice „alugod“ urmată de simbolul zvasticii. Această formă apare, de asemenea, şi pe piatra runică de la Snoldelev de lângă Ramsø, din secolul al IX-lea (expusă tot la Muzeul Naţional) sau pe un piepten găsit în mlaştina Nydam Mose (aprox. anul 300) situată in Øster Sottrup, Sundeved, la 8 kilometri de Sønderborg.
Compozitorul danez Louis Glass (1864-1936), contemporan cu mult mai celebrul Carl Nielsen, a fost inspirat în lucrările sale de Wagner, Bruckner sau Cesar Franck. A compus 6 simfonii, capodopera sa fiind Simfonia a V-a intitulată Sinfonia Svastika (care nu are nimic de-a face cu nazismul, ci doar cu simbolul indian al vieţii eterne). Zvastica se întâlneşte ca simbol al familiei Jacobsen, fondatoarea celebrei Carlsberg. Tatăl, Jacob Christian Jacobsen (1811-1877), şi fiul, Carl Jacobsen (1842-1914), au avut un conflict care dura de mulţi ani, astfel ei şi-au despărţit afacerea în două fabrici de bere diferite, Gamle Carlsberg (vechea - a tatălui) şi Ny Carlsberg (noua -a fiului). Gamle Carlsberg avea ca logo soarele, în timp ce Ny Carlsberg avea ca simbol elefantul şi zvastica (care a fost înregistrată ca marcă în 1881). Aceasta a fost cu mult timp înainte ca acest simbol să fie însuşit pe nedrept de nazişti. A fost ales acest simbol ca rezultat al interesului pentru Roma şi Grecia antică. În cele din urmă tatăl şi fiul s-au împăcat, au ajuns la o reconciliere. Fuziunea celor două companii a avut loc în 1906. Cele două logo-uri au fost contopite - o zvastică în interiorul unui soare - şi au rămas aşa până în 1938, când a fost începutul nazismului, iar acest simbol a fost interzis.
Carlsberg a pus zvastica chiar şi pe eticheta sticlelor de bere. Carl Jacobsen era un colecţionar împătimit de artă. Fundaţia sa Ny Carlsberg a fost baza muzeului de artă Glyptotek. În interior se poate vedea simbolul zvasticii pe tavanul unei săli. Astăzi au mai rămas câteva însemne cu zvastica pe spatele clădirii, cele din faţă au fost îndepărtate înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Se pot vedea şi pe gardul ce delimitează grădina muzeului, multe dintre ele fiind distruse. Intrarea în faimoasa berărie Carlsberg flancată de 4 elefanţi uriaşi din granit de Bornholm, înalţi de 5 metri, care au sculptate 4 zvastici împreună cu iniţialele numelui dinastiei Jacobsen, sunt dovada vie a ceea ce a rămas din folosirea acestui simbol ca logo şi simbol al companiei Carlsberg. Acest simbol poate fi, de asemenea, observat pe peretele din spate al bisericii Jesuskirke din Valby, fondată de Carl Jacobsen în 1883.
Între 5 septembrie şi 9 noiembrie 2008 are loc la Copenhaga prima quadrienală internaţională de artă contemporană, intitulată U-TURN. Printre cei 65 de artişti participanţi se numără Ioana Nemeş şi Dan Perjovschi (n. 1961, Sibiu) din România.
Punctul central al acestei expoziţii este noţiunea de U-TURN ca o mişcare şi o schimbare radicală de direcţie. Arta este într-o dinamică relaţie cu schimbările din cultura contemporană şi ea însăşi este o expresie a procesului cultural. Cu U-TURN viziunile pot fi puse pe noi direcţii oferind o nouă perspectivă pentru privitori şi o nouă cunoaştere a propriei conştiinţe culturale. Atmosfera sediului central al festivalului va fi creată prin desenele lui Dan Perjovschi. Principala expoziţie de la vechea berărie Carlsberg dintre Valby şi Vesterbro va fi găzduită în fosta hală de îmbuteliere a sticlelor cu o suprafaţă de 4000 m2. Împreună cu Centrul de Artă Contemporană Nikolaj (o biserică dezafectată şi folosită acum ca centru de expoziţii), suprafaţa totală de expunere ajunge la peste 5000 m2. Expoziţiile şi activităţile festivalului sunt inspirate de 3 teme, fiecare jucând un rol important în dezbaterile contemporane despre artă şi cultură. Cele trei teme se intitulează Noua Europă, Translaţia culturală precum şi Performativitate şi performanţă.
Se pare că renumiţii corăbieri au ajuns şi la noi, în Dobrogea. În localitatea Basarabi (Murfatlar) s-a descoperit la 11 iunie 1957 o biserică datând din secolul al X-lea,care păstreză unele dovezi (litere, diferite reprezentări) ce vin în sprijinul acestei afirmaţii. Acolo s-au descoperit schelete ale războinicilor vikingi. Există mai multe teorii privind expediţiile triburilor nordice la Dunăre. Cel mai probabil, la Murfatlar au fost înmormântaţi membrii convoaielor venite din sud pe aşa-numitul „drum al grecilor“, ruta principală de comerţ între nordul şi sudul Europei. Întregul complex numară şase bazilici, galerii şi mii de inscripţii religioase, unele datând din 992. Cercetările arheologice au început, de facto, în 1960. Complexul a fost izolat de restul şantierului, au fost îndepărtate infiltraţiile de apă şi au apprut primele structuri de protejare a obiectivului. În anul 1961 au fost scoase la iveală locuinţe de suprafaţă construite pe umplutură de steril, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni şi animale. Anul următor au fost degajate alte două bazine ale carierei, pe pereţii cărora au fost descoperite cruci. Cu acest prilej au fost identificate patru locuinţe de suprafaţă si două aşezate pe umplutura de cretă, care nu s-au mai păstrat. Singurele urme ale săpăturilor din 1962 sunt fotografiile uneltelor de fier găsite atunci. Mai mult la Alex surse : www.patzinakia.ro
– Există vreun loc în această ţară care să semene cu Danemarca? – Cred că ştiu ce vrei să-ţi răspund. Ei bine, venind spre Roşiorii de Vede am fost fericit să văd câmpurile de rapiţă înflorite şi mi-am amintit de Danemarca. Acolo sunt nişte câmpuri superbe de rapiţă în mijlocul cărora se învârt centralele eoliene.
Acesta este un ceaun din România, asemănător cu o oală, care a fost furat de către vikingi şi a fost descoperit într-o mlaştină din Danemarca. Exponatul se află la Muzeul Naţional (Nationalmuseet) din Copenhaga, unde este povestită istoria Danemarcei.
Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” TIFF 2008, se desfăşoară între 30 mai şi 8 iunie la Cluj-Napoca şi între 11-15 iunie la Sibiu.
Festivalul este dedicat regizorilor la debut sau la al doilea lungmetraj din carieră, include în cea de-a şaptea ediţie a sa 12 titluri printre care unul şi din Danemarca, Gå med fred Jamil - Ma salama Jamil(Mergi în pace Jamil).
Este o poveste arabă care are loc în Scandinavia, despre ură religioasă şi răzbunare veche de 1400 de ani între două facţiuni musulmane, despre dragoste, pedeapsă, vinovăţie şi mântuire, despre a fi responsabil de propriile acţiuni şi refuzul violenţei. Jamil se află în mijocul acestora, el luptă în războiul vieţii sale, un război cu sine însuşi.
Jamil este un tip care trebuie să urască pe cineva, trăieşte după legile răzbunării şi ale urii. Calea sa de a rezolva problemele este greşită, dar el nu-şi dă seama de asta decât atunci când este prea târziu.
Este un film intens, de acţiune, foarte violent, dar nu atât de mult pentru a fi în top. Violenţa este o necesitate dată de tema filmului, ceea ce nu-i ştirbeşte valoarea.
Filmul este debutul regizorului Omar Shargawis şi a mai fost prezentat la Festivalul de Film din Rottderdam unde a obţinut cel mai mare premiu.
La Sibiu are loc în fiecare an Festivalul Internaţional de Teatru. Ajuns la a XV-a ediţie, anul acesta se va desfăşura între 29 mai şi 8 iunie.
Danemarca se prezintă cu spectacolul SALT (SARE) al Odin Teatret din Hostelbro, după Antonio Tabucchi, în regia şi adaptarea lui Eugenio Barba. Piesa de 60 de minute prezentată în limba italiană în care vor juca Roberta Carreri şi Jan Ferslev, este o coproducţie Fondazione Pontedera Teatro, Nordisk Teaterlaboratorium.
Spectacolul are la bază romanul sub formă de scrisori „Se face tot mai târziu”, al lui Antonio Tabucchi. O odisee feminină. O femeie călătoreşte de pe o insulă mediteraneană pe alta în căutarea unei persoane iubite dispărută. O fantomă o însoţeste într-un dans care o aduce mai aproape de acceptarea unei absenţe definitive.
Spectacolul va fi prezentat, joi – 29 mai, de la ora 17.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, în Sala de Sport.
Deznădejdea este graniţa unde se întâlneşte într-o egală neputinţă furia unui egoism cuprins într-o laşă înfricoşare şi temeritatea unui spirit de o încăpăţânare orgolioasă.
Un poet este o fiinţă nefericită a cărei inimă este sfâşiată de suferinţe secrete, dar ale cărei buze sunt atât de ciudat alcătuite încât atunci când suspinele şi ţipetele le scapă, sună ca o muzică frumoasă.
A suferi înseamnă a avea un secret comun cu Dumnezeu.
Tăcerea e capcana demonului şi cu cât este mai profundă, cu atât mai terifiant devine demonul. Dar tăcerea e şi înţelegerea reciprocă dintre divin şi individual.
În luna mai are loc ediţia a XII-a a Festivalul filmului european, după următorul program: Bucureşti, 8-18 mai; Timişoara, 21-23 mai; Craiova, 23-25 mai şi Iaşi, 28-30 mai.
Îngeri orbiţi este o încercare profundă şi ironică de a capta experienţa cuiva care nu poate vedea lucrurile aşa cum sunt decât prin ochii altcuiva. Este un amestec de ficţiune şi documentar care vorbeşte despre dragoste şi gravitaţie.
Un nevăzător european zboară în Africa de Sud pentru a face (pentru ultima dată) paraşutism, un sport pe care-l îndrăgea nespus înainte de a rămâne fără vedere. Ajuns în Africa, plăteşte o localnică să-l ajute să ajungă în vârful muntelui şi să-şi îndeplinească astfel visul de a zbura. Emoţia de a privi lumea prin ochii ei este atât de puternică, încât se îndrăgosteşte de ea. Răceala cu care ceilalţi localnici tratează relaţia ei cu un străin o determină pe femeie să ia parte la planul excentric al bărbatului de a părăsi această lume asemeni unor îngeri orbi.
Jon Bang Carlsen s-a născut în 1950 şi a absolvit Şcoala daneză de film în 1976. A scris şi regizat peste 30 de filme, atât documentare cât şi de ficţiune: Next Stop – Paradise (1980), Time Out (1988), Carmen & Babyface (1995), My African Diary (1999), etc. Îngeri orbiţi este ultima parte a trilogiei sud africane şi continuă temele religioase abordate în primele două filme din această serie: Addicted to Solitude (1999) şi Portrait of God (2001).
S-ar părea că între elefanţi şi Danemarca nu există nici o legătură, dar totuşi...
Carl Jacobsen a ales ca simbol pentru fabrica sa de bere, elefantul, un animal înţelept, loial, puternic şi impunător. Jacobsen a fost inspirat de elefantul cu obelisc din Piaţa Minerva din Roma, creat de arhitectul Bernini prin 1660. Astfel, în 1901, împreună cu arhitectul Vilhelm Dahlerup, la poarta de intrare a Fabricii de bere, Jacobsen a creat 4 elefanţi în mărime naturală, sculptaţi în granit adus din insula Bornholm. Ei poartă numele a celor patru copii ai săi care au supravieţuit – Theodora, Helge, Vagn şi Paula. Elefanţii poartă inscripţionat iniţialele numelui de familie şi o zvastică – simbol vechi de 4.000 de ani, marca fiind înregistrată de Jacobsen în 1881, dar după 1940 a fost interzisă. Zvastica mai poate fi întâlnită şi pe Biserica Jacobsen din Valby, Jesuskirken.
Situat în Jarmers Plads 3, 1551 Copenhaga V, Hotelul Fox se distinge prin concepţia creativă a designului fiecărei din cele 61 camere ale sale. Picturile şi aranjamentul, realizate de 21 artişti grafici din toată lumea, dau o stare de spirit specifică, de la flori şi basme la monştri şi creaturi fantastice. Fiecare cameră este o operă de artă unică care nu există în altă parte. Merită vizitat.
Valorile tradiţionale populare daneze există, dar lipsesc cu desăvârşire mai ales la radio şi televiziune. Nu am văzut la TV dansuri populare tradiţionale, muzică populară folclorică daneză sau costume populare specifice diferitelor regiuni din Danemarca. Este adevărat că există site-uri pe internet dedicate cursurilor de dans popular, la petrecerile private se cântă romanţe, iar la Muzeul Satului din Lyngby, Frilandsmuseet, pot fi văzute case tradiţionale şi costume populare, dar aceasta nu este suficient pentru promovarea valorilor folclorice. Probabil, naţionaliştii danezi promovează altfel folclorul lor, nu prin muzică, haine sau dansuri.
Există şcoli şi cluburi de dans popular pentru care se plăteşte o taxă, astfel cultura specifică a devenit o afacere, nu un mod de promovare a tradiţiilor.
Si...apropo dragi romåni, luna viitoare pe 28 martie puteti viziona un concert extraordinar de muzicå simfonicå cu filarmonica din Sønderborg. Concertul se numeste "Den rumænske forbindelse", dirijor este romånul Cristian Badea.
La filarmonica din Sønderborg sunt din anul 2002 si 2 violonisti romåni, Alexandru Radu, Carmen Rosu-Nicolescu, care au cåstigat postul scos prin concurs, dupå ce au terminat masteratul la University of Illinois. .... www.sonderjyllands-symfoniorkester.dk/
For the demand of our neglected tribute William Shakespeare, Hamlet, Actul III, Scena 1
Danegeld este tributul plătit de englezi Vikingilor pentru salvarea ţării de jafurile asupra satelor şi mânăstirilor. De obicei, expediţiile erau conduse de regii danezi şi din care făceau parte războinici din toată Scandinavia. Prin acest sistem vikingii au câştigat aproximativ echivalentul a 100 tone argint.
Astăzi, termenul Danegeld este folosit ca avertisment sau o critică asupra plăţii coercitive în bani sau în orice altă formă.
Acest fel de plată nu era unic în Anglia. Potrivit lui Snorri Sturluson şi Rimbert, Finlanda şi Statele Baltice au plătit un astfel de tribut suedezilor. De fapt Cronica Primară relatează că regiunile care plătesc taxă de protecţie s-au exitins spre est, către Moscova, până când triburile finlandeze şi slave s-au răsculat şi i-au alungat pe varegi.....
Biblioteca Regală a Danemarcei, (Det Kongelige Bibliotek), cunoscută şi sub numele de „Diamantul Negru“ este în acelaşi timp Bibliotecă Naţională, Bibliotecă a Universităţii din Copenhaga, Muzeu danez al cărţii şi tiparului, Muzeu al fotografiei şi Arhivă Naţională. Ca Bibliotecă Naţională, administrează atât colecţiile de carte daneză, cât şi străină. Completarea colecţiilor se face prin depozit legal şi achiziţii. Ca Bibliotecă Universitară serveşte Universitatea din Copenhaga şi întreaga ţară. Ca Institut de cercetare susţine diferite domenii prin intermediul bibliotecii şi funcţiilor sale, specializărilor şi colecţiilor. articol complet la Alex.danemarca.dk
Publicarea, după 60 de ani, a documentelor de arhivă aparţinând ambasadei Franţei la Copenhaga (1945 - 1951) a scos la iveală motivul pentru care scriitorul francez Louis-Ferdinand Céline nu a fost extrădat din Danemarca, unde se refugiase după Eliberarea Parisului, evitând astfel o moarte sigură.
Céline, care a semnat, înainte de cel de-al doilea război mondial, pamflete violente împotriva evreilor, a fugit în Germania în iunie 1944. În decembrie 1945, el a fost descoperit la Copenhaga de o daneză, descrisă de Céline ca având în jur de 40 ani şi de care scriitorul a fost atras instantaneu.
Guvernul francez a cerut imediat extrădarea sa, sub acuzaţia de "înaltă trădare", iar ambasadorul Franţei, Guy de Charbonnière, a fost însărcinat cu multiplicarea demersurilor în acest sens.
Danezii s-au declarat, în principiu, de acord cu extrădarea. Autorul volumului "Călătorie la capătul nopţii/ Voyage au bout de la nuit" a făcut, în perioada ocupaţiei naziste, afirmaţii care au încins spiritele în favoarea colaborării Parisului cu Germania. El a fost arestat pe 17 decembrie. "Însă toţi protagoniştii ştiau, în acel moment, că extrădarea imediată a lui Céline ar echivala cu o condamnare la moarte", scrie Alliot.
Autorităţile daneze au cerut "o explicare detaliată a capetelor de acuzare formulate împotriva inculpatului" şi au invitat un reprezentant al poliţiei franceze să vină să-l interogheze pe Céline în Danemarca. Lucru pe care niciun anchetator francez nu-l va face vreodată....
Scriitorul francez Jean-Paul Carrière, scenaristul unor filme precum "Toba de tinichea" şi "Valmont", a fost recompensat cu premiul Lebăda de Aur la cea de-a cincea ediţie a Festivalului de film de la Copenhaga, pentru contribuţia la dezvoltarea cinematografiei, transmite AFP.
Premiul i-a fost înmânat de actriţa daneză Sofie Graaboel, înainte de proiecţia celui mai recent film bazat pe un scenariu scris de el, "Ulzhan" de Volker Schöndorff.
"Este un lucru rar ca un festival să acorde un asemenea premiu unui scenarist. Dedic acest premiu tuturor scenariştilor din Europa şi din lume, care constituie o parte importantă a unui film", a spus Carrière.
Festivalul de la Copenhaga (20 - 30 septembrie), cel mai mare eveniment cinematografic din Danemarca, cuprinde doar filme europene. El este conceput pentru marele public, dar şi pentru profesioniştii din industrie, întrucât include şi o serie de proiecţii speciale la care producătorii danezi îşi prezintă noile filme unor cumpărători veniţi din toată lumea.
În competiţie sunt 11 filme, grupate pe cinci categorii, care se luptă pentru premiul Lebăda de Aur. Anul trecut, prestigiosul premiu a fost câştigat de filmul "A fost sau n-a fost", în regia lui Corneliu Porumboiu, iar "Hârtia va fi albastră", în regia lui Radu Muntean, a fost prezentat pe 22 septembrie în cadrul unei secţiuni speciale a festivalului.
Filmul "Hârtia va fi albastră", în regia lui Radu Muntean, va fi prezentat în cadrul unei secţiuni speciale a celei de-a cincea ediţii a Festivalului de film de la Copenhaga, care debutează joi şi se va încheia pe 30 septembrie, informează AFP.
"Hârtia va fi albastră", cel de-al doilea lungmetraj regizat de Radu Muntean, care are ca subiect Revoluţia din decembrie '89, va fi prezentat în cadrul secţiunii Panorama. Filmul a circulat la mai multe festivaluri internaţionale de film în decursul ultimului an, după ce a avut premiera mondială la Locarno. Filmul lui Radu Muntean a mai obţinut premii la Festivalul "Balkan Black Box" şi la Festivalul de Film de la Cottbus.
Cel de-al doilea lungmetraj al autorului "Furiei", o poveste ce se desfăşoară în noaptea de 22 spre 23 decembrie '89, îl are ca protagonist pe Costi Andronescu (interpretat de Paul Ipate), un tânăr militar prins de Revoluţie cu doar trei luni înainte de liberare. Spre deosebire de ceilalţi soldaţi şi de locotenentul grupei în care se află, Costi crede că misiunea oricărui român, după atâţia ani de dictatură, este să lupte împotriva teroriştilor. Drept urmare, fuge să lupte la Televiziune. Drumul lui Costi spre inima Revoluţiei este presărat cu o mulţime de întâmplări, personaje, situaţii ambigue şi periculoase, cărora trebuie să le facă faţă până la capăt.
Festivalul de la Copenhaga, cel mai mare eveniment cinematografic din Danemarca, cuprinde doar filme europene. El este conceput pentru marele public, dar şi pentru profesioniştii din industrie întrucât include şi o serie de proiecţii speciale la care producătorii danezi îşi prezintă noile filme unor cumpărători veniţi din toată lumea.
Filmul lui Radu Muntean cu Paul Ipate, Adrian Carauleanu, Dragos Bucur, Alex Potocean... vine la Copenhagen Film Festival. Mentionam ca anul trecut filmul "A fost sau n-a fost / East of Bucharest", al lui Corneliu Porumboiu , a cistigat premiul cel mare , Lebada de Aur.
"Hirtia va fi albastra nu ofera o perspectiva istorica de tip History Channel, ci isi propune sa restituie emotia acelor zile din perspectiva actorilor marunti ai evenimentelor. E povestea pierderii inocentei unei generatii si a unei revolte populare care a scos la lumina in egala masura ce avem mai bun si mai rau in noi. Si spiritul de solidaritate dar si egoismul si rautatea, acumulate in zeci de ani de frustrare", explica Radu Muntean.
Cast: Paul Ipate, Adrian Carauleanu, Dragos Bucur, Alex Potocean, Tudor Aron Istodor
Reconstruirea atmosferei capitalei din decembrie 1989 Filmului, o co-productie Antena 1 si Multimedia Est, i-au fost alocate 28 de zile de filmare in diverse locatii din Bucuresti. Mai bine spus, 28 de nopti, pentru ca actiunea filmului se petrece in... Continuare
Radu Muntean - interviu exclusiv CineMagia Ce te-a atras la scenariul acesta, cum a pornit povestea? Ideea a fost a mea, ma gndeam la ea de vreo 3-4 ani. Pur si simplu este o experienta care m-a marcat foarte tare, eu eram soldat... Continuare
Sărbătoare mare la Copenhaga, unde locuitorii au aniversat-o pe Mica Sirenă. Celebra statuie de bronz, care atrage anual peste un milion de turişti, a împlinit 94 de ani. Zeci de tinere, îmbrăcate în costume de baie, au trecut cu barca canalul şi, în dreptul Micuţei Sirene, au dat drumul la baloane roşii şi albe, culori care se regăsesc şi pe steagul Danemarcei. Protagonistele au sărit apoi în apă unde au format numărul 94, vârsta statuii din bronz.
Evenimentul nu a fost lipsit de incidente. Un grup de protestatari a încercat să strice petrecerea.
"Întreaga mea viaţă am locuit în Copenhaga. Aşa că am crescut cu micuţa sirenă în minte, ştiind că este un simbol al Danemarcei şi o atracţie pentru turişti. Consider că micuţa sirenă este un simbol pentru Copenhaga", a spus o locuitoare a Copenhagăi.
Pentru scurt timp, aniversarea a fost întreruptă de mai mulţi tineri, care şi-au pus pe costume aripioare de rechin. Protestatarii s-au aruncat în apă şi au pus o mască în vârful Micuţei Sirene. Protestul a fost organizat de tinerii care în luna martie au vandalizat străzile capitalei daneze după ce autorităţile au demolat o clădire unde ei îşi petreceau timpul.
Statuia Mica Sirenă este opera sculptorului danez Edvard Eriksen şi reprezintă un omagiu adus scriitorului Hans Christian Andersen, care a creat celebrul personaj în 1836.
Runele sunt un vechi alfabet germanic, folosit atât pentru scriere cât şi ca instrument de prezicere şi magie. S-au întrebuinţat peste tot în nordul Europei, Scandinavia, Insulele britanice şi Islanda începând cu anul 100 î.Ch şi până în 1600 era noastră. Inscripţii runice ale perioadei de aur au fost descoperite în Nordul Americii, povestiri care atestă faptul că vikingii au ajuns în America cu mult înaintea lui Columb. Simbolurile prerunice sau hällristningar au fost descoperite în cavernele epocii bronzului (1800-800 î.Hr.), prima dată în Suedia. Unele dintre aceste simboluri au fost intrepretate ca literele unui alfabet, în timp ce altele reprezintă idei şi concepte care au fost încorporate în numele runelor (soare, cal ...).
Alfabetul grec a fost importat la multe popoare din aria Europei Răsăritene, suferind ample transformări grafice, inclusiv la vikingi, în Nord. Astfel s-au născut runele, denumire care provine de la substantivul finlandez runnot sau ceva sacru, divin, ascuns muritorilor. Pentru a le găsi şi o justificare divină, runele se aflau în arborele Ygdrassil, de unde prin înţelepciunea zeilor, au fost dăruite spre folosinţă oamenilor. Scrisul s-a răspândit prin activităţile vikinge, comerţ, război, politică în întreaga Peninsulă Scandinavă, cu precădere în perioada de afirmare a Creştinismului, când se importa şi alfabetul latin, prin filiera occidentală de această dată şi care va suferi la rându-i câteva modificări de structură după cele trei arii geografice şi lingvistice scandinave....
„Et Tivoli Eventyr“ a fost un omagiu adus lui H.C. Andersen cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea sa, în 2005. H.C.Andersen cunoştea parcul Tivoli, a fost chiar prieten cu fondatorul acestuia, Georg Carstensen. „Et Tivoli Eventyr“ a fost un spectacol unde cascadele de lumini, muzică şi efecte speciale (ninsoare, baloane de săpun, artificii) se înmănunchează într-o defilare a celor 46 de păpuşi gigantice, personaje din povestirile lui H. C. Andersen, mânuite de 50 de oameni. Păpuşile au până la 5 metri înălţime, de la crăiasa zăpezii până la câinele cu ochii cât ceştile de cafea. Păpuşile care cântăresc până la 14 kg prind viaţă prin mişcările corpului sau mâinilor celor care le poartă pe umeri. Spectacolul s-a încheiat cu un extraordinar foc de artificii.
„Et Tivoli Eventyr“ a fost creat de americanul Gary Paben, care a făcut şi alte spectacole în America. Păpuşile au fost create de designer-ul Lynn Holloway.... articol complet la : Alex.danemarca.dk
Sønderjyllands Symfoniorkester va susţine concertul "Den rumænske forbindelse" vineri, 28 martie 2008, ora 20.00 în Sønderjyllandshallen în Aabenraa (sudul Danemarcei) şi sâmbătă, 29 martie 2008, ora 16.00 la Waldorf Schule, Rendsburg. Dirijor, maestrul Cristian Badea. Vor fi prezenţi printre alţii şi Alexandru Radu, Carmen Roşu-Nicolescu, doi violonişti români talentaţi care lucrează de câţiva ani în orchestra filarmonică din Sønderborg.
În program: Adrian Iorgulescu: Simfonia nr. 2 Mahler: Lieder eines fahrenden Gesellen Dvoràk: Simfonia nr. 8.
Ansamblul coral-folcloric „Florile Dobrogei” pe scena din Danemarca
Între 18 şi 22 iulie 2007, ansamblul coral-folcloric „Florile Dobrogei” al Colegiului Naţional Mircea cel Bătrîn din Constanţa a participat la Horsens, în Danemarca, la a 44-a ediţie a festivalului „Europeade 2007”. Festivalul reprezintă o manifestare anuală care promovează cultura populară prin cîntec, dans şi port popular, stimulînd prietenia şi intercunoaşterea între tinerii Europei. „România a fost reprezentată doar de ansamblul CNMB Constanţa, care se află la a treia participare, după cele din 2005 şi 2006, din Franţa, respectiv Spania. Elevii din corul şi ansamblul de dansuri au fost foarte apreciaţi de organizatori şi, de aceea, invitaţi şi anul viitor la a 45-a ediţie, în Elveţia”, a declarat directorul CNMB, prof.dr. Vasile Nicoară. La ediţia 2007, au fost prezente aprox. 200 de ansambluri din 29 de ţări europene, însemnînd peste 5.000 de participanţi care şi-au prezentat specificul regional şi naţional în diferitele momente ale festivalului, precum defilare în port popular, spectacole corale, reprezentaţii de dansuri populare, reprezentaţii de stradă, rugăciune ecumenică. Participarea elevilor mircişti a fost posibilă datorită ajutorului financiar oferit de Consiliul Local Constanţa, Primăria Constanţa, fundaţia Alumni a Colegiului National Mircea cel Bătrîn, BRD Constanţa şi Dobrogea Grup SA.
Danemarca, o ţară mică, nu a dat lumii mulţi oameni celebri. Totuşi, unul dintre ei, care iese în evidenţă, este Søren Aabye Kierkegaard, cel mai mare filosof danez. Søren Kierkegaard s-a născut la 5 mai 1813 la Copenhaga şi a murit la 11 noiembrie 1855 la Copenhaga. Prin concepţia sa filosofică asupra constrângerii omului de a-şi alege destinul a exercitat o influenţă hotarâtoare asupra teologiei şi filosofiei moderne, în special asupra filosofiei existenţiale. Kierkegaard constata că cel mai important bun al individului este recunoaşterea propriei şi unicei sale determinări. Omul ar trebui să descopere acel adevăr valabil pentru el însuşi, respectiv acea idee pentru care trăieşte şi moare. Împotriva credinţei clasice a unui concept universal asupra "binelui" si "răului", pentru Kierkegaard nu există o bază raţională pentru luarea unei decizii morale. Dupa Kierkegaard, anxietatea (die Angst) ca experienţă sensibilă - spaima structurală în faţa lumii - este de nedespărţit de fiinţa umană. Gândirea şi stilul de viaţă a lui Kierkegaard reflectă drama vieţii filosofului, chinuit de paradoxul sfâşierii între un Dumnezeu neînţeles, căruia i se supune, şi disperarea individului părăsit într-o lume, în care trebuie să existe, dar care i se refuza. Disperarea la Kierkegaard nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie să-şi aleagă, respectiv să-şi determine destinul, lăsat singur, fără speranţă, în haosul existenţei. În faţa dilemei "ori, ori" (Entweder - Oder, 1843), pentru a ieşi din plictiseala existenţei, pendulează între un hedonism rafinat şi o disperare fără mijloace de consolare. Kierkegaard a criticat vehement atât hegelianismul timpului său şi ceea ce a constantat în formalităţile lipsite de sens ale bisericii daneze. Cea mai mare parte a lucrărilor sale abordează probleme religioase cum ar fi natura credinţei, insituţia Bisericii creştine, etica şi teologia creştină, şi emoţiile şi trăirile individuale când se dă piept cu alegerile din viaţă. Lucrările sale din tinereţe au fost scrise sub diferite pseudonime care prezintă punctele sale de vedere personale distincte într-un dialog complex. Kierkegaard este considerat părintele existenţialismului epocii moderne, este calificat drept neo-ortodoxist, postmodernism, umanist. Trecând de barierele filosofiei, teologiei, psihologiei şi literaturii, Kierkegaard este cea mai importantă şi influentă figură a gândirii contemporane. Søren Kierkegaard este înmormântat la Asistents Kierkegård în Copenhaga.
Fiind la cursul de daneză, am avut ocazia să vizitez Muzeul oraşului Copenhaga, împreună cu clasa de daneză. Acolo există o mică cameră unde pot fi văzute obiecte personale ale lui Kierkegaard. Profesoara de daneză ne-a spus că un student din S.U.A. a venit special în Danemarca să înveţe limba daneză numai pentru a citi operele lui Kierkegaard în original.
Pe cardul bancar de la Jyske Bank există un citat din Kierkegaard cu portretul său: „Livet må leves forlæns, men forstås baglæns“. Ceea ce înseamnă: „Viaţa trebuie trăită în viitor, dar trebuie înţeles trecutul“.
În 2007, în Sibiu - Capitală Culturală Europeană, se întâlnesc drumurile nordului european, mai precis drumurile culturale din nordul bătrânului continent. Sub genericul "Drumurile Nordului", în 3-18 noiembrie 2007, se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a Festivalului European de Muzică Europamusicale. Cele cinci ţări nordice - Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia şi Islanda, precum şi trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania, îşi prezintă cultura variată şi plină de vitalitate celorlalte ţări europene. În 2007, gazda evenimentului va fi Sibiul şi chiar dacă oraşul nu este situat în nordul european, el va deveni capitala culturală a acestuia timp de două săptămâni. Multiplele aspecte comune, dar şi diferenţele dintre culturile celor opt ţări, vor fi puse în evidenţă în cadrul acestui proiect. La Sibiu, turişti din toată Europa vor putea lua pulsul nordului cultural, prin intermediul muzicii, literaturii, filmului şi artelor plastice. Artişti recunoscuţi din ţările menţionate îşi vor prezenta tradiţia muzicală, de la cea clasică la jazz şi pop, iar scriitori regizori şi actori vor face cunoscută tradiţia nordică din literatură, film şi arte plastice..... mai mult la Alex.danemarca.dk
Regina Margrethe a II-a a Danemarcei, cunoscută pentru preocupările sale artistice, a creat decorurile şi costumele pentru un spectacol de balet care va fi prezentat pe 14 iulie la teatrul de pantomimă Tivoli din Copenhaga.
Spectacolul, inspirat dintr-un basm al danezului Hans Christian Andersen, intitulat "Fyrtoejet", este a treia producţie teatrală de la Tivoli la care participă suverana daneză. În 2001, regina a creat decorurile şi costumele pentru spectacolul de balet "L'amour dans la poubelle", conceput pe baza a trei basme de Andersen.
În 2005, Margrethe a colaborat la realizarea unui alt spectacol de balet inspirat din "Tommelise", un basm, scris tot de Andersen, prezentat cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea celebrului scriitor danez (1805-1875).
"Regina îl admiră mult pe Andersen şi a răspuns pozitiv de fiecare dată când i-am sugerat să lucreze cu noi", a spus directorul teatrului Tivoli
Numele meu este Andreea Pavel si lucrez la Biblioteca Nationala a Romaniei, Serviciul Achizitii Publicatii.
Zilele acestea am avut deosebita placere sa primim cu titlu de donatie, din partea doamnei Dorothea Sasu-Timerman (Dorothea Zimmerman), lucrarea H.C. Andersen. Povesti si povestiri (Gelsenkirchen, 2006), de a carei traducere integrala din lb. daneza in lb. romana s-a ocupat distinsa doamna.
Aceasta opera este o editie stiintifica ale celor 156 de povesti si povestiri, scrise H.C. Andersen intre anii 1835-1872, si consideram ca reprezinta un eveniment important pe linia relatiilor romano-daneze.
Mentionez ca dna Timerman, filolog, specialist in romanistica si germanistica, in varsta de 80 ani, locuieste in prezent in Germania, foarte retras intr-o mica localitate situata intre Essen si Dusseldorf. Dansa a solicitat bibliotecii noastre sa anuntam Asociatiei de prietenie Romano-Daneze aparitia celor 3 volume ale lucrarii mai sus amintite, avand in vedere ca dumneaei nu a reusit sa va contacteze.
In speranta ca veti dori sa luati legatura cu aceasta doamna, ceea ce cu siguranta ii va produce o mare bucurie, va transmit datele sale de contact :
Frederik al Danemarcei si sotia sa, printesa Mary si-au botezat astazi la ora locala 11.30 cel de-al doilea copil. Fetita a primit numele de Isabella Henrietta Ingrid Margrethe. Numele a fost tinut secret pana in momentul oficierii ceremoniei religioase.
Perechea regala a avut de ales intre trei variante: Margarita (numele bunicii, regina Danemarcei), Ingrid (cel al strabunicii) si Henrietta (care are diminutivul Etta, asa cum o chema pe mama printesei Mary, care a murit acum cativa ani din cauza unor probleme cardiace). Numele de Isabella nu respecta nicio traditie si nu are o semnificatie aparte, ci a fost ales de parinti pentru ca le-a placut foarte mult. Slujba a avut loc la biserica Palatului din Friedensbourg.
Primul nascut al celor doi printi se numeste Christian Valdemar Henri John, numele sau respectand traditia impusa inca din secolul XVI, care cere ca baietii din familia regala daneza sa poarte alternativ numele de Frederik si Christian.
Mezina familiei regale s-a nascut anul acesta pe 21 aprilie la Copenhaga. Asa cum s-a intamplat si cu Christian, casa regala daneza a refuzat sa faca public numele ales pentru micuta inainte de crestinarea ei. Nici macar lista invitatilor la eveniment nu a fost anuntata si nici identitatea nasilor.
Spre deosebire de botezul fratelui sau, ceremonia fetitei a fost una mai simpla, mai putin fastuoasa. La botezul lui Christian, care a avut loc anul trecut pe 21 ianuarie, au asistat majoritatea personalitatilor cu "sange albastru" din Europa. Baietelul a avut nu mai putin de opt nasi, care provin din familiile regale din Suedia, Norvegia, Danemarca si Grecia.
Isabella Henrietta Ingrid Margrethe a avut doar sase nasi, dintre care numai doua sunt de origine regala – printesele Matilda a Belgiei si Alexia, a Greciei. Ceilalti patru sunt prieteni apropiati ai lui Frederick si Mary: Dr. Nadine Johnston, profesor la Universitatea Cambridge, Christian Buchwald – medic la Spitalul Universitar din Danemarca si antrenorul personal de tenis al printului Frederick, Peter Heering si Caroline Heering.
Micuta printesa a purtat acelasi costum din matase belgiana pe care l-a purtat si Christian in 2006 si tatal sau, Frederik in 1968, cand a fost crestinat. Imbracamintea are o vechime de 135 de ani si a fost purtata pentru prima data de regele Christian al 10-lea.
Astazi la 21.00 incepe marele Carnaval din Copenhaga. In parcul Fælledparken vor avea loc peste 100 de concerte reggae si dancehall, funk si soul, salsa si samba sau dub si chill... :) Simone Moreno , vestita cintareata braziliana va cinta in cortul Braziliei astaseara , chiar la ora 21.00 .... Daca doriti sa vedeti paradele carnavalului , iata programul :
Vineri 25.maj 2007 ora 11.00 in City
Vineri 25.mai 2007 ora 14.00 la parcul Fælledparken
.
Simbata 26.mai 2007ora 12.00 in City
Duminica 27.mai 2007 ora 21.00 in parcul Fælledparken
Deplasarile, in special cele in strainatate, risca sa lase teatrul din Arad fara director. Directorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ din Arad, Laurian Oniga, a spus, ieri, ca daca nu se va modifica suma propusa in buget pentru deplasarile din anul 2007, adica 10.000 de lei, atunci de luna viitoare „nu vom mai fi in aceeasi postura“. Oniga spune ca e gata sa plece pentru ca nu isi poate onora parteneriatele din 2007, stabilite inca de anul trecut. Potrivit directorului, teatrul aradean are programate doua iesiri in Danemarca si Suedia, unde ar urma sa joace in sase locatii. Numai aceste deplasari costa cu mult peste 10.000 de lei. Pe de alta parte, primarul Gheorghe Falca spune ca teatrul are si auto-finantare, si daca exista management bun, ar trebui sa-si caute surse de venituri.
Editura Humanitas recomanda o carte despre conceptul de ironie. "Din hartiile unuia inca viu", de Srren Kierkegaard, tradusa din limba daneza de Ana Stanca Tabarasi, face referire permanenta la Socrate. Volumul inaugureaza seria in ordine cronologica a operelor lui Kierkegaard, cuprinzand doua scrieri de inceput ale filosofului danez, care apar pentru prima data si in limba romana.
"Din hartiile unuia inca viu" (1838) este o recenzie polemica despre Hans Christian Andersen si despre conceptul de ironie, cu permanenta referire la Socrate; o cercetare comparativa a ironiei lui Socrate si a ironiei romantice, de mare relevanta pentru legaturile dintre gandirea lui Kierkegaard si filozofia lui Hegel.
O carte a filosofului danez Soeren Kierkegaard, cu o dedicatie pe care acesta i-o adresase scriitorului de povesti, H.C. Andersen, a fost vanduta la licitatie pentru suma de 22.800 de euro. Dupa cum informeaza agentia italiana de presa Ansa, identitatea cumparatorului nu a fost facuta publica. Cartea scoasa la licitatie este o editie a lucrarii "Aut-Aut". Opera a fost publicata in 1843.
Prezenţe culturale româneşti la Copenhaga Institutul Cultural Român şi Ministerul Afacerilor Externe s-au gândit să marcheze Ziua Naţională a României printr-o suită de manifestări, aflate sub sigla "România de lângă tine" în pricipalele capitale europene. Manifestările au debutat pe 28 noiembrie, când Filamornica George Enescu, a concertat la Luxemburg şi a doua zi, la Bruxelles.
Astăzi, de Ziua Naţională a României, pianistul Viniciu Moroianu şi violoncelista Laura Buruiană susţin un recital la Copenhaga, în sala Ny Carlsberg Glyptotek.
Grupul maramuresean Iza va efectua in luna decembrie un turneu in Suedia si Danemarca. Concertele Grupului Iza in tarile nordice vor face cunostute nu numai cantecele si dansul maramuresan autentic dar si obiceiurile romanesti de Craciun, se vor imparti colaci, mere si nuci.
Programul turneului:
Marti 5 dec. ora 19.30, Studieforbundet Vuxenskolan, Lund
Vineri 8 dec. ora 20.00, Stallet folk- och varldsmusik, Stockholm
Sambata 9 dec. ora 12.00, Tuna torg, Vallentuna
Duminica 10 dec. ora 19.00, Christians Kirke, Copenhaga
Grupul Iza, alcatuit din Ioan Pop (voce, zongora, braci, tilinca, vioara cu goarna), Dumitru Hirb (vioara, dans), Grigore Chira (toba, contrabas, zongora), Anuta Pop (voce, dans) si Voichita Tepei (voce, dans) a fost infiintat de Ioan Pop dupa revolutia romana din 1989.
Iza isi propune sa readuca la viata muzica populara autentica din Maramures - nu doar cea romaneasca, ci si cea a comunitatilor evreiasca si ucraineana de dinainte de razboi.
Grupul a participat la numeroase evenimente organizate de Muzeul Taranului Roman, precum si la montarile Electra (regia Mihai Manutiu) si Idiotul (regia Andriy Zholdak, Ucraina), puse in scena la Teatrul de Stat Oradea si Teatrul National din Sibiu.
Sute de vedete internaţionale sunt aşteptate, astăzi, la Copenhaga pentru a participa la cea de-a XIII-a ediţie a premiilor MTV Europe Music Awards.
Supranumit Oscar-ul muzical, evenimentul din acest an va avea loc simultan în două locaţii din capitala daneză: Bella Center şi Rahuspladsen Town Square.
Gazda va fi superstarul Justin Timberlake. El susţine şi un recital în cadrul celui mai exploziv eveniment muzical din calendarul european. Ediţia din acest an i-a adus lui Justin 2 nominalizări la categoriile Pop şi Male. Printre vedetele care vor concerta se află Muse, Nelly Furtado, Snoop Dogg, Rihanna şi P Diddy, care au fost şi nominalizaţi la câteva din categoriile de concurs.
Red Hot Chili Peppers se află deja în topul favoriţilor, cu nu mai puţin de 4 nominalizări, fiind urmaţi îndeaproape de Madonna, Shakira, Nelly Furtado, Christina Aguilera, Kanye West şi Muse, fiecare dintre aceştia având câte 3 nominalizări în concurs.
Cu excepţia premiilor pentru videoclip şi a celor din categoria Free Your Mind, alese în exclusivitate de MTV Europe, toate celelalte categorii îşi vor desemna câştigătorii şi prin votul telespectatorilor. articol complet la Realitatea.ro...
click pentru video :
Formaţia DJ Project a câştigat titlul Best Romanian Act la cea de-a 13-a ediţie a MTV European Music Awards, care se desfăşoară în acest an la Copenhaga, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentaţi ai casei de discuri Cat Music.
Bazele trupei DJ Project au fost puse în anul 2000 de către doi DJ timişoreni, DJ Gino Manzotti şi DJ Maxx. În 2001 a apărut primul lor material discografic, intitulat "Experience", produs de casa de discuri Media Services. În toamna anului 2003, Dj Gino Mazotti şi Dj Maxx au cooptat-o în proiectul lor şi pe Elena, lansând împreună primul album în noua formulă.
Debutul lui Corneliu Porumboiu in lungmetraj continua sa umple cu statuete etajerele cineastului. Dupa ce filmul a fost selectat sa se infrunte cu peliculele unor regizori consacrati ca Almodóvar sau Ken Loach la Hollywood World Awards, a urmat succesul de la Copenhaga, unde Porumboiu a fost recompensat cu „Lebada de Aur“ pentru doua dintre cele trei ipostaze in care a participat la „A fost sau n-a fost?“, anume in calitate de scenarist si regizor. Juriul, format din regizorii Pawel Pawlikowski si Kornél Mundruczó, actritele Ghita Nørby si Tuva Novotny, plus fotograful Robby Müller, i-a decernat premiile cineastului roman simbata seara. Importanta celor doua statuete aurite in forma de lebada este, si ea, dubla. In primul rind, filmul va fi distribuit pe marile ecrane din Danemarca, iar distinctiile obtinute la Copenhaga fac cel putin jumatate din marketing. In al doilea rind, festivalul din capitala tarii lui Hamlet se numara printre cele citeva care isi aduc girul premiilor oferite de Academia Europeana de Film. Mai exact, peliculele cistigatoare de la Copenhaga sint cotate cu sanse mari de a se alege si cu cele mai importante distinctii de pe vechiul continent, iar „A fost sau n-a fost?“ a trecut deja de prima selectie a celor 1.700 de membri ai Academiei Europene de Film.
In cadrul festivalului de film international de la Copenhaga, filmul Romanesc "A fost sau n-a fost" ruleaza in aceste zile, la cinematografele Dagmar si Gloria.
Cunsocutul regizor român Corneliu Porumboiu va reprezenta România în cadrul Festivalului de la Copenhaga, cu filmul "A fost sau n-a fost?"
Filmul regizorului Corneliu Porumboiu va participa la Festivalul de Film de la Copenhaga, împreună cu alte zece producţii cinematografice. Evenimentul se desfăşoară în perioada 21 septembrie-1 octombrie. "A fost sau n-a fost?" va reprezenta România, film care a mai fost premiat cu trofeul Camera d'Or şi cu premiul Label Europa Cinema la Cannes, tot în acest an. De asemenea, aceeaşi producţie românească onorată cu 3 premii la TIFF 2006: cel mai bun film din competiţie, cel mai bun film din cadrul Zilelor Filmului Românesc, precum şi Premiul Publicului.
Programul filmului :
12:08 East of Bucharest A fost sau n-a fost? 27/9 Dagmar - 19:00 29/9 Dagmar - 21:30 1/10 Gloria - 21:30
Mica Sirenă, simbolul capitalei daneze, are de acum o soră mai mică, amplasată la doar 400 de metri de ea.
Ceremonia de prezentare a noii statui a fost făcută în prezenţa prinţului Danemarcei, Henrik. Realizatorul statuii din bronz, Bjorn Norgaard, susţine că acestă statuie este o copie "modificată genetic" a originalului. Mica sirenă II are membrele mult mai lungi decât cele ale originalului, iar trăsăturile sunt contorsionate.
Această statuie, alături de alte încă şase, a fost creată pentru Expoziţia Universală 2000 de la Hanovra. Ele sunt denumite sub titlul "Paradisul genetic modificat".
După ce a câştigat premiile Camera d´Or şi Label Europa Cinemas la Cannes şi trei premii la TIFF-ul clujean, filmul lui Corneliu Porumboiu "A fost sau n-a fost?" continuă să meargă la festivalurile internaţionale de film, participând în competiţii. În perioada 21 septembrie-1 octombrie, filmul lui Porumboiu va concura pentru Lebăda de Aur a Festivalului de Film de la Copenhaga, eveniment care i-a adus anul trecut lui Cristi Puiu două premii.
Alături de "A fost sau n-a fost?", în competiţia de la Copenhaga se mai află alte nouă producţii.
Stabilit la Copenhaga, intre montarile din Danemarca si din alte tari vest-europene, revine si lucreaza si in Romania.
Piese puse in scena: "Femeile savante", "Jocul dragostei si al mortii", "Taranul baron".
Astazi, in saloanele Resedintei Ambasadorului Romaniei la Copenhaga se va desfasura ceremonia de decernare a Ordinului "Meritul Cultural" in grad de Mare Ofiter regizorului Lucian Giurchescu. La ceremonie vor participa reprezentanti ai cercurilor culturale din Copenhaga, ai mass-media daneze si membri ai diasporei romanesti. Giurchescu a cerut azil politic in Danemarca in 1979. Absolvent al IATC, regizorul s-a facut remarcat in tara si in strainatate, punand in scena peste 120 de spectacole, cu piese ale celor mai renumiti dramaturgi ai lumii, din toate timpurile, de la Aristofan la Shakespeare, de la Moli"re la Cehov, de la Pirandelo la Caragiale. El si-a dedicat intreaga viata promovarii culturii romanesti, in special in domeniul teatrului, pe plan international. Pentru contributia sa la afirmarea identitatii spirituale romanesti in spatiul nordic si grija constanta pentru o prezenta artistica de marca intr-un mediu cultural plurivalent, care au dus la decernarea inaltului ordin, Jurnalul National il declara pe Lucian Giurchescu "Omul zilei".
Comentariu: pe 9 iunie la Charlottenborg, Nyhavn 2, se deschide o expozitie de arta la care particip si eu...
Coraniada (DAN PERJOVSCHI) : Felul in care merg lucrurile, eu public o caricatura, el imi da foc la ambasada, este simplist. Mie nu-mi pasa ce-l ultragiaza, el nu-mi intelege nici libertatea, nici expresia. Si, in timp ce noi ne strangem de gat, ne torturam sau ne aruncam in aer reciproc, deasupra noastra isi rad in barba sau turban niste tipi care asa isi pastreaza puterea. Am ajuns niste mineri. www.revista22.ro
Artistul roman Dan Perjovschi a fost nominalizat pentru premiul "BlueOrange", unul dintre cele mai importante trofee in domeniul artelor vizuale decernat in Germania. In valoare de 77.000 de euro, premiul "BlueOrange" este oferit o data la doi ani unui artist plastic care are lucrari valoroase in domeniul artelor vizuale. Dan Perjovschi a fost propus "pentru contributia la adancirea discursului estetic si capacitatea de a anticipa viitoarele evolutii ale societatii". Artistul roman a fost ales pe lista nominalizatilor, alaturi de alti sase candidati, de 500 de experti internationali care l-au selectat din randul a 103 artisti din 21 de tari. Castigatorul va fi anuntat in februarie 2006, el urmand sa beneficieze si de o expozitie personala la Muzeul Ludwig din Köln. Premiul vizeaza acordarea unui suport financiar artistilor plastici remarcabili si familiarizarea publicului cu arta contemporana de calitate. Pentru ca a fost nominalizat la unul dintre cele mai importante premii de arta din Germania, Jurnalul National il declara pe Dan Perjovschi "Omul zilei".