Danemarca.dk

Poate curind, prima femeie , primministru a Danemarcei ?!

Noua cursa aeriana Targu Mures

Conducerea Aeroportului "Transilvania" din Targu Mures a anuntat ca va inaugurata, saptamana viitoare, o noua cursa aeriana, catre Copenhaga.

Potrivit unui comunicat transmis de conducerea aeroportului, zborurile, derulate prin operatorul aerian Cimber Air, se vor derula in fiecare sambata din perioada 21 aprilie - 20 octombrie 2007, pe relatia Billund - Copenhaga-Targu Mures.

Lantul de curse a fost contractat de operatorul de turism din Danemarca Schreiberg Tours, care transporta de cativa ani turisti danezi la pensiunile turistice de la Bagaciu. Cursele, in regim charter, vor fi efectuate cu aeronave de tip ATR 72 cu o capacitate de 68 de locuri, cu o viteza de croaziera de crca 500 de kilometri pe ora. Mediafax

10 000 RON versus 25000. Vreau în Danemarca ....

Izolaţi în România – din cătune izolate, la Copenhaga. TVR International vine in Copenhaga, in perioada 14.04.2007-22.04.2007

În România de astăzi există aşezări umane care nu figurează pe hartă, unde nu există un medic, unde nu există biserică sau preot, nici şcoală, nici magazin. Într-unele nu există nici electricitate. Dar aici locuiesc oameni! Unii dintre ei, mai în vârstă, nu au mai ieşit din cătunul lor de 30 de ani. Drumuri nu există, doar poteci. Uneori, nici ele nu mai există, pentru că vin avalanşele una după alta într-o singură zi sau într-o singură noapte şi le acoperă. Aici, unii copii trebuie să meargă pe jos, prin pădure, prin zăpadă, mai mult de o oră pentru a ajunge la şcoală. Unii oameni sunt nevoiţi să îşi care morţii pe targă ore întregi până la cimitir, pentru că nu li s-au dat aprobările necesare pentru a-şi construi unul mai aproape.

Una dintre aceste comunităţi a construit, cu propriile mâini şi fonduri, o biserică; însă preotul nu ajunge acolo decât de trei ori pe an, pentru că e prea departe şi prea dificil. Aşa că oamenii se duc singuri, duminica, îşi descuie biserica, îşi fac rugăciunile şi apoi pleacă. Unii nu s-au urcat niciodată în tren, dar au vorbit liber cu preşedintele României prin intermediul camerelor de luat vederi ale TVR. Şi toţi şi-au deschis larg uşile caselor şi mai ales sufletul în faţa echipei TVR.

Cele de mai sus sunt doar câteva exemple despre viaţa pe care o duc aceşti oameni la care nu a mai ajuns nimeni până acum, în unele cazuri nici măcar primarul! TVR a aflat de existenţa lor şi, la aniversarea a 50 de ani, a mers să îi cunoască pe cei care sunt legaţi de restul lumii doar prin programele Televiziunii Române.

Acest proiect, semnat de Dite Dinesz, a devenit seria de 12 documentare „Izolaţi în România. TVR, singurul prieten”, care a fost difuzată la sfârşitul anului 2006 pe canalul TVR 1 al televiziunii publice din România. Emisia a făcut parte din proiectul TVR 50, prin care Televiziunea Română a aniversat 50 de ani.

Reporterul Dite Dinesz şi cameramanul Marius Danci au urcat 12 poteci de munte, în fiecare lună, un an întreg. „Pe zi sau noapte, am întâlnit avalanşe sau arşiţă, am ajuns obosiţi în 12 cătune neştiute, pe care nu le găseşti pe nicio hartă. O potecă de 2-3 ore de mers pe jos şi treceam dincolo, în altă lume”, povesteşte Dite Dinesz, autoarea proiectului. „Acum, după un an de umblat pe urmele lor, îi invidiez. Stau în căsuţele lor mici, iar pe masă e doar brânza făcută de ei. Sau nimic. Şi o singură carte - Biblia. Îmi lipsesc. Pentru că acolo, sus, am găsit ce pierdusem. Ce nu găsesc jos, deşi am magazine, drum, medic, şcoală, biserică”, continuă ea.

     Povestea şi frumuseţea „izolaţilor” au ajuns la Paris, la Săptămâna Filmului Românesc, şi acum la Copenhaga! Un film care dezvăluie o altă lume.

     Dite Dinesz:

• „Vom fi prezenţi în sală, eu şi Marius Danci, cei care am urcat 300 de km pe jos într-un singur an, cu camera de filmat. Am trecut avalanşe, dar nu ne-am oprit. Nu ne oprim nici acum, pentru că venim să vă provocăm la discuţii! Vă prezentăm personaje cum nu aţi mai întâlnit, care nu au mai apărut niciodată la televizor, care nu au şcoală, dar au citit Biblia, care te împacă cu viaţa şi te molipsesc cu puterea lor de a accepta viaţa. Cea mai grea... Mult mai grea ca a noastră.”

     „Există o Românie de care nu ştim nimic. Pe care nu a luat-o nimeni în calcul. Şi unde UE va ajunge prea târziu, când ei nu vor mai fi acolo, sus. Şi poate e mai bine aşa. Rămâne încă lumea lor, care seamănă mult cu începuturile lumii. De aceea şi ei, oamenii mei izolaţi, sunt liniştiţi, curaţi, simpli, chiar dacă nu îi ocolesc necazurile. Nu trebuie pierdută lumea aceasta. Nu i-aş îndemna să coboare unde suntem noi. Le-aş găsi soluţii să rămână acolo, sus, cu un magazin, un medic şi o şcoală. Pentru că acolo timpul e altul.”

     „M-a schimbat seria aceasta de Izolaţi în România. Nu am crezut că va fi atât de greu la început, nici că va fi atât de frumos. Nu drumul prin pădure, nu serile în munţi, ci pofta cu care ei, oamenii izolaţi, mi-au spus vieţile lor. Bucuria cu care m-au primit în casă. Am rămas, de la ei, cu un dor de viaţă simplă şi tihnită…”

     Denumire: „Izolaţi în România”

     Durată: 60 de minute

     Subtitrare: limba engleză

     Producător şi regizor: Dite Dinesz

     Imagine: Marius Danci

     Montaj: Constantin Buţă

     O producţie: TVR Timişoara

DANEMARCA. CAMPANIE ÎMPOTRIVA TREZITULUI MATINAL

Mii de danezi care nu suportă să se trezească dimineaţa devreme au format o organizaţie care luptă pentru ore mai multe de somn. Campania grupului Societatea B a dat deja rezultate: mai multe companii şi chiar o şcoală oferă programe alternative care încep cu câteva ore mai târziu, permiţând celor care urăsc soneria ceasului deşteptător să se trezească în mod natural, odihniţi şi bine-dispuşi.

„De ce suntem obligaţi să ne trezim la primul cântat al cocoşului sau când vaca trebuie mulsă, într-o epocă în care doar 5% dintre oameni mai lucrează în agricultură. Vrem să ne eliberăm de tirania Societăţii A şi să avem drepturile unei Societăţi B”, se arată pe site-ul organizaţiei. Multe ziare din Danemarca şi chiar ministrul Familiei, Carina Christensen, şi-au arătat simpatia pentru această cauză. „Cu toţii am duce o viaţă mai bună dacă existenţa noastră n-ar fi controlată de soneria ceasului”, a declarat d-na Christensen.

sursa Antena3.ro

Exceptati la lucru în Danemarca fără permis de muncă

Desi Danemarca a impus măsuri tranzitorii privind circulatia fortei de muncă pentru lucrătorii români, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, există anumite categorii profesionale care sînt exceptate de la obtinerea permisului de muncă. În principiu, este necesară obtinerea documentului pentru a putea lucra legal pe teritoriul acestui stat, dar există si exceptii. Departamentul pentru Muncă în Străinătate comunică faptul că în acestă categorie de lucrători intră, potrivit legislatiei din Danemarca, cercetătorii si lectorii universitari invitati să predea în această tară, precum si artistii, inclusiv muzicieni, a căror participare reprezintă o parte substantială sau esentială a unui eveniment artistic remarcabil. De asemenea, mai intră în categoria mentionată reprezentanti ai firmelor sau companiilor străine, care nu au sucursale în Danemarca si care sînt în călătorie de afaceri, instalatori, consultanti sau instructori angajati să echipeze, instaleze, inspecteze sau să repare masini si echipamente, dar si programe pentru computer sau alte elemente similare, ori să informeze asupra folosirii acestora, cu conditia ca persoana să fie angajată de către firma care a produs echipamentul. Mai pot lucra fără să aibă obligatie de a obtine permis de muncă persoane angajate în casele străinilor care vizitează Danemarca pe o perioadă de pînă la trei luni. În aceleasi conditii se pot deplasa în această tară atletii profesionisti si antrenorii care concurează la evenimente atletice majore sau participă la sesiuni de pregătire în cadrul unui club sportiv danez. Dacă este semnat un contract de angajare, trebuie obtinut un permis de muncă si rezidentă înainte ca persoana să înceapă să lucreze. Pregătirea profesională, după semnarea unui contract, este considerată muncă si aceasta necesită obtinerea unui permis în acest sens. Trebuie precizat că toate aceste categorii de personal nu pot munci în conditiile mai sus mentionate decît cel mult trei luni. Celelate, adică aceia care nu sînt trecuti în categoriile exceptate, au obligatia de a obtine un permis de muncă, iar acest lucru cade exclusiv în sarcina lor si nu a angajatorului danez.
sursa : MonitoruldeNeamt

Paste Fericit ! God Påske !

Jens-Peter Bonde, tanar politician de stanga din Danemarca viziteaza pentru prima data Romania

"Ceea ce ati obtinut de la Bruxelles inaintea aderarii e o catastrofa"

Parcurs 1974: Jens-Peter Bonde, tanar politician de stanga din Danemarca viziteaza pentru prima data Romania. Dupa invitarea Romaniei sa adere la UE, in 1999, devine un puternic sustinator al integrarii tarii noastre in Uniune. 1979: Bonde intra in PE, unde detine recordul de durata pentru succesiunea neintrerupta de mandate, perioada in care scrie circa 55 de carti pe teme europene. 1992: fondeaza Miscarea din Iunie in Danemarca, partid opus Tratatului de la Maastricht, si incepe a se remarca in PE prin ideile lui ca atributiile UE sa se limiteze strict la chestiuni transfrontaliere privind securitatea, comertul liber, drepturile omului etc. 2004: Europarlamentarul devine cofondator al Grupului Independenta/Democratie (IND/DEM) din PE, ai carui 23 de membri se autointituleaza "eurorealisti", fiind priviti drept "eurosceptici" de restul politicienilor europeni.

Ei se opun Constitutiei europene in forma semnata in 2004 si militeaza pentru pastrarea identitatii si suveranitatii statelor membre. Aflat de 23 de ani in Parlamentul European (PE), danezul Jens-Peter Bonde se numara printre prietenii Romaniei, el militand pentru aderarea noastra intr-un singur val de 12 state, in 2004. Copresedinte al Grupului IND/DEM din PE, Bonde crede ca putem obtine mai multe in relatia cu Bruxelles-ul, daca stim cum sa cerem. Reducerea temporara a contributiei noastre la bugetul comunitar ar fi absolut necesara in opinia sa, cata vreme tari mult mai bogate, ca Danemarca, s-au bucurat de asa ceva in primii ani de aderare.

 - In ce fel va afecta actuala criza politica de la Bucuresti continuarea integrarii noastre in interiorul UE?

- Nu cred ca va afecta nimic.

La Bruxelles ar fi vazuta ca o problema interna, dar problema e alta, ca slabeste capacitatea de a negocia a Romaniei. Sunteti slabiti la negocieri, pentru ca aveti o criza politica, iar aceasta nu e ceva rau pentru Bruxelles, ci pentru Romania. Aveti nevoie de politicieni proaspeti, care nu au fost implicati in negocierile de aderare, pentru ca ceea ce ati obtinut inaintea aderarii e o catastrofa.

Sa facem o comparatie cu Danemarca, cea mai bogata tara din UE. Cand am aderat (in 1973 - n.r.) am platit 20 la suta din contributie in primul an, apoi 40 la suta si dupa cinci ani

- 100 la suta. E foarte logic sa ai o reducere.

Dar voi sunteti cea mai saraca tara si nu aveti reducere de niciun fel. Treaba asta ar trebui schimbata, ca sa aveti conditii cel putin la fel de bune ca atunci cand au aderat bogatele Marea Britanie, Danemarca si Irlanda. Cand e vorba de primit bani de la Bruxelles exista o reducere, dar nu si invers. Nu i-as critica pe cei care au negociat, pentru ca atunci era dificil sa pui conditii. Dar acum sunteti un membru, aveti drepturi egale cu toata lumea si puteti cere un tratament egal.

- Credeti ca e posibil sa obtinem conditii mai bune acum?

... articol complet la : Gandul.info 

Acelasi singe pentru toti, spun danezii